Total Pageviews

Sunday, January 22, 2017

Ce facem cu SRI? - olazin@g.ucla.edu - Google Apps for UCLA Mail

Ce facem cu SRI? - olazin@g.ucla.edu - Google Apps for UCLA Mail:

Coldea a plecat, problemele au rămas – ce facem cu SRI?

Coldea a plecat, dar problema a rămas si persista.
De fapt, întreg scandalul provocat de Ghiță nu a fost niciodată despre o singură persoană, ci despre o întreagă instituție – SRI – și funcționarea acesteia.
Rezultatele anchetei SRI privind relațiile generalului Florian Coldea cu fugarul Sebastian Ghiță nu infirmă în totalitate dezvăluirile făcute de Ghiță, doar fac unele precizări, importante, care ne demonstrează că prim adjunctul SRI nu era de capul lui, iar ceea ce făcea era cunoscut de SRI – altfel, ar fi și imposibil. Mai exact, se pare că ancheta susține că generalul Coldea nu ar fi fost în vacanțe doar cu Sebastian Ghiță, ci în grupuri organizate și că a raportat de fiecare dată când a plecat, iar la vila de la Cheia  generalul s-a dus la invitația lui George Maior. Sebastian Ghiță ar fi oferit o masă festivă cu ocazia plecării lui Maior de la șefia SRI.
Concluzia anchetei interne a SRI  e că generalul Coldea nu a încălcat legea. Dar cum rămâne cu instituția numită SRI și relația acesteia cu inculpatul Ghiță?
SRI– afaceri cu penali. Cu bună știință. 
În 2010-2011, când Ghiță își făcea vacanțele cu Coldea și probabil cu alții, Ghiță si firmele luiaveau un dosar penal pe rolul Curții de Apel pentru înșelăciune și fals în acte. În 2011, Ghiță avea  un dosar penal pe rolul Curții de Apel pentru înșelăciune si fals în acte, iar ANAF sesizase DNA-ul pentru infracțiuni de natură economico-financiară. Nu se pune problema, e totalmente exclus ca SRI să nu fi știut aceste lucruri.
Cu toate astea, mai-marii instituției făceau vacanțe cu Ghiță și mergeau la dineuri date acasă la acesta. În timp  ce George Maior declara că evaziunea fiscală și corupția reprezintă riscuri la adresa securității naționale și se află permanent în atenția SRI, mai-marii SRI  îl răsfățau și făceau afaceri cu evazionistul și coruptul Ghiță. Firmele lui Sebi Ghiță au obținut contracte  de milioane de euro pentru achiziții făcute de instituții care operează cu secrete de stat. Ani la rând, evazionistul și coruptul Ghiță a derulat, prin firmele sale, contracte pe bani publici cu SRI și  cu ministerele sau serviciile care fac parte din CSAT. Cum este posibil ca în timp ce furniza DNA-ului informații despre evaziunea fiscală și lupta cot la cot împotriva corupției, SRI să fi hrănit la sânul său corupții proprii? Câți alți Sebi Ghiță mai mici, de care nu știm, au căpușat instituția care trebuie să se ocupe de siguranța națională? Cum rezolvă trecerea în rezervă a generalului Coldea problema principală – aceea a modului de funcționare a SRI?
Iar problema centrală e aceea că SRI e o instituție cu puteri necunoscute, imposibil de circumscris și total necontrolată. Teoretic, cadrul legislativ pentru activitatea serviciului e dat de Legea 51/1991 privind siguranța națională a României, care trasează competențe precise și relativ bine definite instituției. Legea este însă completată de o sumedenie de decizii CSAT, în mod predictibil secretizate, care extind sfera de competențe a SRI în domenii de care habar nu avem. Aflăm, bunăoară, că deși în Legea 51/1991 nu există o mențiune explicită la corupție ca având legătură cu siguranța națională, CSAT a interpretat că „prin amploarea și consecințele sale, corupția se poate constitui într-o amenințare la adresa securității naționale”.
Câte alte asemenea decizii secretizate o fi existând și care sunt atribuțiile SRI conferite de aceste decizii? Din moment ce Maior menționa că, alături de corupție, evaziunea fiscală e o problemă de securitate națională, ne putem întreba – există o decizie CSAT care s-ar putea să confere atribuții SRI în domeniul evaziunii, ce conține exact aceasta, până unde merg aceste atribuții? În toamna lui 2016, cu ocazia scandalului prilejuit de proiectul SII Analytics, cunoscut și sub numele de Big Brother-ul românesc, aflăm că o serie de decizii CSAT (Hot. Nr. S/69/2003 și nr 075/2003) conferă SRI atribuții care îi permit să deruleze programe ce vizeazăevenimente de viață (adică legate de naștere, căsătorie, eliberarea de acte de identitate, servicii medicale, migrare, etc). Și câte altele or mai fi?
Așa cum a arătat  UNJR, acest artificiu, de a completa legea prin decizii secrete, reprezintă un precedent periculos și împiedică  cetățenii sa cunoască cât de extinse sunt competențele unor instituții ale statului. Este foarte probabil ca această tehnică să fie de-a dreptul neconstituțională – Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 17/21.01.2015, statuează foarte clar că trimiterea la acte administrative cu o forță juridică inferioară legii într-un domeniu critic precum securitatea națională, cu impact asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1. Alin. (5) din Constituție referitoare la principiul legalității.
Joaca de-a controlul parlamentar
Așadar, atâta timp cât SRI își derulează activitatea în virtutea unor decizii secrete ale CSAT, sfera atribuțiilor sale este imprecisă, incontrolabilă și inaccesibilă. În  baza acestor decizii, SRI se poate extinde precum o caracatiță,  transformându-se într-un stat în stat – discret, la adăpost de orice privire și în afara oricărui control.
Pentru că, nu e nici o surpriză, activitatea comisiei parlamentare de control a SRI de până acum a fost o glumă proastă făcută democrației românești. Când pui în comisia respectivă oameni apropiați serviciilor, ca Ghiță, care petrec împreună cu capii SRI sau parlamentari penali, pe care SRI îi are la mână, la ce control să te aștepți? Doi la mână, când activitatea de control se exercită doar în temeiul unei hotărâri a Parlamentului, veche din 1993, cu prevederi confuze și interpretabile, la ce control eficient să speri? La cât de stufoasă și vastă a devenit activitatea SRI, e imposibil ca o comisie de tipul celei actuale să reușească mare lucru, chiar dacă ar vrea-o și nu ar fi populată de un fel de Ghiță mai mici și mai proști.
Tocmai de aceea, trebuie să reglementăm activitatea comisiei prin lege organică, cumpropune Ionuț Stroe, deputat PNL, pentru a se asigura previzibilitatea, forţa juridică necesară şi accesibilitatea acesteia. Totodată, cred, ar trebui să instituim prin lege o instituție de control extra-parlamentară, complementară comisiei, formată din experți independenți selectați după criterii transparente din rândul magistraților și al societății civile, cu buget, cu staff permanent etc. Crearea  acestei instituții extra-parlamentare e o practică tot mai întâlnită în statele UE și Canada, unde comisiile parlamentare și-au arătat limitele, inevitabile datorită unui mix de factori printre care lipsa de specializare a membrilor, resursele umane și financiare insuficiente, agenda parlamentară supra-încărcată etc.
În conferința de presă prilejuită de eliberarea din funcție a generalului Coldea, președintele Iohannis a vorbit despre nevoia de reformare a serviciilor și îmbunătățire a controlului parlamentar, fără a indica vreo direcție clară a acestei reforme, în afară de trasarea liniei roșii dintre politică și servicii. Deși aparent bine intenționat, președintele Iohannis a vorbit despre niște pseudo-probleme, fără a pune degetul pe rană, ceea ce mă face să cred că trebuie să ne așteptăm la o pseudo-reformă, în cazul în care așa ceva va avea loc în genere.
Atâta timp cât nu vom spune problemelor pe nume și nu vom ridica la fileu chestiunea deciziilor CSAT de reglementare a activității SRI, precum și chestiunea sferei atribuțiilor SRI și a imixtiunii acestuia în justiție, nu vom putea ajunge la soluții corecte. De aceea, e important să nu ne lăsăm amețiți în aceste zile de căderea unui general – sistemul nu stă într-un singur om, așa cum o armată nu stă într-un singur general. Coldea e doar un nume în toata povestea asta, un nume care a fost sacrificat în speranța de a salva sistemul.
Dacă ne interesează un serviciu secret care să servească cu adevărat interesul național, și nu interesul unor clanuri de afaceriști sau politicieni, e nevoie să nu uităm că problema SRI e una structurală, iar Coldea e o mică rotiță dintr-un imens mecanism ce se cuvine reformat din temelii.

Recomandăr


'via Blog this'

No comments:

Post a Comment

Post your comments: